Frumoasa A Fost Aceasta Viata. Totusi - Jean D'Ormesson
About The Romancier, eseist si filosof, este adesea evocat ca eternul „fericit“, gratie seninatatii sale indelung hranite cultural. Exista roluri minunate si mari actori. In 1973 a devenit membru al Academiei Franceze, preluand fotoliul lui Jules Romains, dupa ce obtinuse, in 1971, marele premiu pentru roman al Academiei Franceze, pentru La Gloire de l’Empire. Printre siluetele familiare erau, mai ales, doua femei exceptionale, celebre in vremea lor, mult uitate in zilele noastre, si cu care tata se imprietenise: Martha Bibescu si Elena Vacarescu
Printre siluetele familiare erau, mai ales, doua femei exceptionale, celebre in vremea lor, mult uitate in zilele noastre, si cu care tata se imprietenise: Martha Bibescu si Elena Vacarescu. Sufleorul, plasatoarea, masinistul, decoratorul si machieuza sunt si ei actori. Si exista utilitati. Iar publicul insusi nu este compus decat din actori. Mari sau mici, fericiti sau nefericiti, de geniu sau mediocri, puternici sau sarmani. Pictorii, sculptorii, arhitectii, muzicienii, amantii si scriitorii – niste actori. Ambele il cultivau asiduu pe tatal meu, care le aprecia si le iubea mult, si pe una, si pe cealalta. Actori precum Homer, Platon, Alexandru cel Mare, Ginghis Han, Rembrandt, Shakespeare, Goethe, Napoleon, Chateaubriand, Tolstoi, Proust, Churchill, Stalin nu sunt uitati. Iar mai tarziu aveam sa-i iubesc si sa-i admir mult pe Emil Cioran, moralistul disperat si vesel, autor al Tratatului de descompunere, al Silogismelor amaraciunii, al Caderii in timp, si pe Eugen Ionescu, ale carui piese Cantareata cheala, Scaunele, Regele moare au fost adevarate triumfuri. Exista roluri minunate si mari actori. Le avem in memorie gesturile si replicile. Si cititorii actorilor. Iar ele se detestau cu o frumoasa inflacarare. Aceste doua eminente doamne nu erau singurii cetateni romani care au reprezentat limba si cultura franceze. Toti niste actori, cu rolul lor de jucat. Timpul, de multe ori, are rabdare si face dreptate: d’Ormesson scrie onest si pasionat despre lungul sau periplu printr-o viata onesta si pasionata dusa in exemplaritate, cu sute de anecdote din universul ascuns al scriitorilor, al politicienilor si al iubirilor interzise. Iar multimea de pe strada, strainii in trecere, bancherii, oamenii strazii, bolnavii din spitale, militarii din cazarmi si condamnatii din inchisorile lor – toti actori, nimic altceva decat actori. Jean d’Ormesson este una dintre marile figuri ale literaturii franceze contemporane. Nascut la 16 iunie 1925, la Paris, intr-o familie aristocratica in care vederile de dreapta si de stanga se calibrau reciproc prin filtrul catolicismului, contele Jean Bruno Wladimir Francois de Paule Le Fevre d’Ormesson a studiat la Ecole normale superieure. Toti actorii sunt egali. Un deliciu! Parintii mei primeau multi invitati. Tzara, fondatorul grupului Dada la Zürich in timpul Primului Razboi Mondial, era de origine romana. Placeri, munca, ambitii si multe nimicuri. Un bon vivant care si-a trait viata deasupra dramelor cotidiene si un veritabil roman autobiografic, sub titlul unui faimos vers de Aragon: Frumoasa a fost aceasta viata. Intre 1974 si 1977 a condus prestigiosul cotidian Le Figaro. Romancier, eseist si filosof, este adesea evocat ca eternul „fericit“, gratie seninatatii sale indelung hranite cultural. In 1973 a devenit membru al Academiei Franceze, preluand fotoliul lui Jules Romains, dupa ce obtinuse, in 1971, marele premiu pentru roman al Academiei Franceze, pentru La Gloire de l’Empire. Sunt eu. Dar exista vedete de care ne amintim mult timp. Talentul si geniul lor. Sculptorul Brancusi sau istoricul Mircea Eliade, autor al Mitului eternei reintoarceri si al Tehnicilor arhaice ale extazului, erau si ei si romani, si francezi. Si despre intalnirea lui cu frumoasa lume romaneasca a anilor treizeci: Brancusi, Cioran, Eliade, Anna de Noailles, Martha Bibescu – pe scurt, o Romanie cu o imagine justa. Totusi. Castelan pe linie ereditara, dintr-o veche familie „de roba“, d’Ormesson este si castelanul Literelor franceze: radacinile culturii si entuziasmului, ale onoarei si poftei de viata fiind adanc amprentate in Istoria Frantei si a lumii largi.
Carti > Carte > Fictiune > Clasici
Frumoasa A Fost Aceasta Viata. Totusi - Jean D'Ormesson
Carti > Carte > Fictiune > Clasici
Specifications of Frumoasa A Fost Aceasta Viata. Totusi - Jean D'Ormesson | |
|---|---|
| Category | |
| Instock | instock |
