Constitutiile Romaniei. Studii. Editia A II-a - Gheorghe Sbarna
About The Preluand si dezvoltand o serie de principii si reguli din Constitutia de la 1866, noul asezamant constitutional din 1923 s-a incadrat in spiritul democratic interbelic, avand, cum s-a apreciat in acei ani, temelii juridice solide, izvorate din realitatile social-politice si economice ale tarii. Pornind de la aceste considerente, o istorie a Constitutiilor poate sa ofere o analiza retrospectiva sui generis, asupra ansamblului evolutiei societatii si a modului in care problemele existente, in fiecare epoca istorica, au fost solutionate si proiectate, ca fundament normativ al dezvoltarii viitoare, in plan politic si juridic.Adoptarea Constitutiei din 1866, marcheaza incheierea procesului de instituire a regimului parlamentar modern in Romania si impunerea dinastiei ereditare a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar principiul constitutionalitatii, cu specificul sau, se adauga de acum intreprinsi de societatea romaneasca pe linia modernizarii si independentei statului si apoi pentru solutionarea unor probleme de drepturi politice si sociale si a crearii premiselor pentru realizarea Marii Uniri din 1918. Proiectele constitutionale care au precedat elaborarea si adoptarea asezamantului fundamental din 1866, reflecta cu prisosinta radacinile si traditiile adanci ale unui sistem constitutional cu forme caracteristice regimurilor parlamentare europene, care au capatat in mod treptat un continut propriu, specific realitatilor din societatea romaneasca
al XIX-lea, ce viza integrarea politica, economica si culturala a Romaniei intr-o Europa a aspiratiilor nationale, trebuia sa-si gaseasca implinirea pornind, mai intai, de la crearea unor forme noi politico-juridice de organizare a structurii statului. Proiectele constitutionale care au precedat elaborarea si adoptarea asezamantului fundamental din 1866, reflecta cu prisosinta radacinile si traditiile adanci ale unui sistem constitutional cu forme caracteristice regimurilor parlamentare europene, care au capatat in mod treptat un continut propriu, specific realitatilor din societatea romaneasca.Adoptarea Constitutiei din 1866, marcheaza incheierea procesului de instituire a regimului parlamentar modern in Romania si impunerea dinastiei ereditare a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar principiul constitutionalitatii, cu specificul sau, se adauga de acum intreprinsi de societatea romaneasca pe linia modernizarii si independentei statului si apoi pentru solutionarea unor probleme de drepturi politice si sociale si a crearii premiselor pentru realizarea Marii Uniri din 1918.Preluand si dezvoltand o serie de principii si reguli din Constitutia de la 1866, noul asezamant constitutional din 1923 s-a incadrat in spiritul democratic interbelic, avand, cum s-a apreciat in acei ani, temelii juridice solide, izvorate din realitatile social-politice si economice ale tarii. Este perioada in care regimul parlamentar a intrat intr-un proces de regres, generat intre altele si de slabiciunea partidelor politice tot mai putin capabile sa protejeze si sa apere democratia constitutionala. "Ca lege fundamentala a unui stat, Constitutia – conform unei sumare definitii larg raspandite – reflecta stadiul de dezvoltare sociala, economica si politica a acestuia la un moment dat, stabilind forma de guvernamant si organizarea statala, precum si drepturile si obligatiile cetatenilor. Criteriul unei Constitutii nu poate fi unul absolut valabil pentru toate timpurile si locurile, ci unul relativ, deoarece intotdeauna forma de organizare a statului este produsul unei anumite situatii de existenta a unei natiuni, in care sunt cuprinse deopotriva starea politica, juridica, economica, psihologia sociala, precum si dezideratele dreptatii sociale si aspiratiile sale etice.O istorie a Constitutiilor Romaniei din epoca moderna si contemporana este in masura sa evidentieze evolutia constitutionala a tarii, in raport de factorii politici si de putere, de partidele si gruparile politice ce s-au constituit si confruntat pe scena vietii politice si juridice si care au reflectat raportul de forte si interese din societatea romana, in contextul international existent in fiecare ciclu constitutional al unui veac si jumatate aproape, de cand a fost adoptata prima Constitutie a Romaniei.Lucrarea de fata si-a propus – prin studiile monografice consacrate celor sapte Constitutii ale Romaniei din perioada 1866-1991- sa releve evolutia vietii constitutionale, cu valorile si traditiile sale, ca si a limitelor functionarii acestora in procesul treptat si adeseori sinuos al dezvoltarii si afirmarii structurilor democratice ale societatii romanesti.Efortul intens de modernizare declansat in prima jumatate a sec. Pornind de la aceste considerente, o istorie a Constitutiilor poate sa ofere o analiza retrospectiva sui generis, asupra ansamblului evolutiei societatii si a modului in care problemele existente, in fiecare epoca istorica, au fost solutionate si proiectate, ca fundament normativ al dezvoltarii viitoare, in plan politic si juridic. Ea a contribuit in mod decisiv la consolidarea unitatii economice, teritoriale, politice si spirituale a Romaniei intregite. Noul asezamant statal din februarie 1938, inlaturand Constitutia din 1923, a reprezentat un sensibil regres fata de democratia liberala si a devenit in scurt timp preambulul guvernarii fara Constitutie a Romaniei in anii 1940-1944.Dupa o scurta perioada de repunere in vigoare a Constitutiei din 1923, in urm In acelasi timp, actul fundamental din 1923 a asigurat afirmarea unui regim democratic-parlamentar liberal, care a creat conditii favorabile dezvoltarii statului roman in directia liberalismului si progresului social, inscriind Romania in randul statelor europene cu un sistem politic de indelungata traditie democratica, in stare sa reziste multa vreme tendintelor autoritariste si revizioniste aparute in Europa in deceniul al IV-lea al secolului trecut. In acest sens, legii si indeosebi Constitutiei ii revenea un rol esential si romanii au manifestat de la inceput un mare interes pentru elaborarea unor proiecte de Constitutie, care sa le ofere temelia politico-juridica, stabilitate si trainicie, pentru institutia statala si, in acelasi timp, sa-i asigure dezvoltarea in concordanta cu cerintele vremii.
Carti > Carte > Istorie > Studii istorice
Constitutiile Romaniei. Studii. Editia A II-a - Gheorghe Sbarna
Carti > Carte > Istorie > Studii istorice
Specifications of Constitutiile Romaniei. Studii. Editia A II-a - Gheorghe Sbarna | |
|---|---|
| Category | |
| Instock | instock |
